suntem in perioada de criza. de aici si pana la crizare nu sunt distante mari.
ca sa contracaram incertitudinea clientilor care stau pe cash sau limitarile bugetare ale celor care-s fortati de imprejurari sa stranga cureaua, am tras si noi bretelele sus si ne-am prins urechile in procedurile de achizitii publice, din dorinta fierbinte de a sluji institutiile bugetare sau bugetate. ca nimic nu-i mai sigur decat sa faci afaceri cu statul in stare de recesiune.
documentatiile de atribuire, caiete de sarcini impletite in terminologie confuza, clarificari, legalizari, subcontractori, grafice de timp, faxuri, faxuri, faxuri.
iata cateva concluzii ale ultimelor experiente:
- impresia ca fiecare licitatie e putin aranjata sau facuta cu adresa... ca cineva musai e favorizat, ca e practic imposibil ca cineva sa dea un pret cu 6 lei mai mic ca tine si sa castige, cand pretul tau e oricum jumatate cat al celorlati ofertanti
- alte resurse nesfarsite de paranoia
- in momentele de luciditate, vine prapastios depresia, pentru ca iti dai seama ca piata si-a pierdut orice repere de bun simt, ca de fapt nu sunt toate aranjate, ca nu mai stim valoarea muncii bine facute
- cand facem sedinta ni se rupe inima la gandul somajului care creste vertiginos, asa ca luam decizii comuniste
- cand ne-aplecam dupa 'piata' si ne adaptam la preturi de sacrificiu, atunci suntem considerati ridicoli, neprofesionisti, lipsiti de simtul realitatii
- colac peste pupaza, discutiile colocviale se transforma in judecati de valoare si ne-am trezit in conflicte invizibile cu colegii din breasla pe care nu i-am intalnit nici macar o data
- periodic retraim senzatia morilor de vant
- revelatia ca clujul e cel mai afectat de criza.. .sau cel mai tenace ademenit de demonii banilor publici
si am tras si niste invatamite:
- sa nu cumperam caiete de sarcini, ca oricum licitatiile se pot anula si ramanem cu banii dati
- sa nu credem, pana nu vedem... ca interesul public are vreo semnificatie apropiata de cea de dictionar
- sa nu vorbim niciodata nimic, cu nimeni , ca poate intelege altcineva de rau prin para-deductii
- sa stim ca daca cineva trebuie sa ia un contract, atunci nu suntem noi aia
- daca e sa nu participam la o licitatie, atunci sa nu fortam mana destinului, ca o patim... si ne rupem noi mana
- sa facem numai atatea contestatii cate ne stimuleaza spiritul civic si dorinta de libertate... restul sunt risipa curata.
- sa terminam cu joaca! ca ne crizam. Si da rau la public.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu